Centrul de Politici Culturale implementează un nou proiect cultural. Este vorba de „Șezătorile Moldovei. ACASĂ” care deja a cutreierat la nord și la sud să ofere instrumente prin care lucrătorii culturali din localitățile rurale să crească coeziunea socială.

Despre proiectul „Șezătorile Moldovei. ACASĂ”:

Scopul proiectului este îmbunătățirea abilitățile angajaților din organizațiile culturale din patru comunități reprezentante a diferitor regiuni geografice ale Moldovei în implementarea activităților de creștere a coeziunii sociale.

Sunt implicate localitățile Balasinești (r. Briceni), Maramonovca (r. Drochia) – regiunea Nord, Volintiri (r. Ștefan Vodă) și Gaidar (UTA Găgăuzia) – regiunea Sud.

Potrivit lui Veaceslav Reabcinschii, directorul Centrului de Politici Culturale, proiectul „Șezătorile Moldovei. ACASĂ” vine să o rezolve o problemă care există la nivelul întregii țări și, în special, în activitatea instituțiilor de cultură. „Proiectul „Șezătorile Moldovei. ACASA” vine să rezolve o problemă care există la nivelul întregii țări – dezbinarea societății. Anume activitățile culturale ar contribui la creșterea unității a comunităților și la nivel de țară. Mai mult decât atât, cultura nu necesită atât de multe investiții cum alte elemente ale creșterii coeziunii. Și mie îmi pare că, aici, noi trebuie să mergem pe instruirii angajaților din domeniul culturii, mai ales Casele de Cultură, managerii Caselor de Cultură, pentru a revedea puțin activitatea acestor instituții de cultură. Astfel ca ele să se implice activ în viața satului. Iar oamenii să înțeleagă că ei au nevoie de aceste instituții. Aceasta va duce la creșterea statutului angajaților a instituțiilor și la implicarea oamenilor în activități culturale”.

De ce avem nevoie de coeziunea socială? Lucia Galac, expertă în culturologie spune că „unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește. Dar unde sunt sute, mii de oameni, uite atunci crește puterea. Creștea puterea localității, creștea acel moment care ne face să fim mândri de localitatea noastră, de oamenii care ne înconjoară, care ne face până la urmă să dezvoltăm valorile spirituale ale poporului nostru de care avem nevoie în fiecare zi.”

Obiectivele proiectului:

Îmbunătățirea cunoștințelor angajaților din instituțiile locale cu privire la implementarea mecanismelor culturale de creare a coeziunii.
Formarea abilităților grupului-țintă în elaborarea și implementarea proiectelor culturale de creștere a coeziunii sociale.
Dezvoltarea relațiilor de parteneriat între instituțiile administrației publice locale și culturale pentru coeziunea comunitară.
Crearea parteneriatelor interregionale între localitățile participante în proiect pentru coeziunea regională.

„Majoritatea proiectelor din RM nu au suport științific, nu au metodologii bine elaborate. Proiectul nostru este bazat pe câteva cercetări sociologice care au calculat indicele coeziunii sociale care este unul foarte mic”, susține Victor Mocanu, directorul Centrului de Sociologie și Psihologie Socială în cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice. Mai exact, indicele coeziunii sociale este de 0.3 când zero este foarte scăzut, iar 1 este un coeficient foarte ridicat.

Sociologul Andrei Dumbrăveanu explică faptul că în societatea moldovenească lucrurile se întâmplă ca în fabula lui Donici:
Racul, broasca şi o ştiucă/ Într-o zi s-au apucat/ De pe mal în iaz s-aducă; / Un sac cu grâu încărcat. […] Racul înapoi se da, / Broasca tot în sus sălta, / Ştiuca foarte se izbea/ Şi nimic nu isprăvea.

„În Republica Moldova este o problemă foarte mare, eu îi zic – dusul (n.red.: plecarea peste hotare). Acest virus care este foarte puternic astăzi și afectează societatea noastră. Are urmări foarte grave în codul genetic, pentru că devenim alți oameni. Uităm, ne vânturăm și peste un timp pierdem rădăcinile definitiv. Eu cred că aici societatea trebuie să se unească. Trebuie să găsească metodele –ele sunt de ordin educativ, economic, organizatoric, administrativ. Respectiv, oamenii din acest proiect, acești ambasadori ai localităților, vor să schimbe ceva și am văzut dragostea lor pentru patrimoniul cultural, pentru tradiții, pentru localitățile lor. Înseamnă că încă nu-i totul pierdut”, spune sociologul Andrei Dumbrăveanu.

Primul eveniment la Volintiri, Ștefan Vodă

Una dintre șezătorile care a avut loc a fost în satul Volintiri, Ștefan Vodă. Directorul Casei de Cultură, Vadim Toma, împreună cu colegii din echipă au organizat Festivalul „Curat. ACASĂ” pe 25 septembrie 2022.

În prima zi a șezătorii reprezentanții satelor au studiat despre:

manifestărilor artistice publice, structura și componentele esențiale,
despre încrederea ca un element al coeziunii sociale,
dezvoltarea ecologică în creșterea coeziunii sociale
planul de acțiuni al proiectului și bugetul acestuia.

În a doua zi a șezătorii a avut loc evenimentul propriu-zis „Curat. ACASĂ”

Managerul proiectului, Veaceslav Reabcinschii spune că Volintiri a depistat una dintre cele mai importante probleme a satului și au decis ca, printr-un eveniment socio-cultural să contribuie la soluționarea problemei. „Și anume problema ecologică. Eu consider că e un proiect bun, care poate avea viitor foarte frumos, pentru că este o idee inovativă – anume prin activitățile artistice vor să contribuie la creșterea curățeniei în localitate și în felul acesta să unească oamenii.”

În cadrul festivalului a fost organizat și un concurs cu cele mai frumoase și îngrijite fântâni, răstigniri și curte cu flori. În afară de asta, a fost organizată o mică expoziție a meșterilor populari din sat, a fost și partea festivă cu ansamblurile locale la care au participat și oaspeții din satul Maramonovca, Drochia, unul dintre satele implicate în proiectul „Șezătorile Moldovei. ACASĂ”.

Primarul satului, Igor Hîncu, a declarat că asemenea evenimente în localitate sunt binevenite.

„E un bun început festivalul concurs «Curat. ACASĂ» Noi în Volintiri avem nevoie să dezvoltăm cultura. Suntem foarte dezbinați. Chiar în sat se știe că vecin cu vecin nu pot să se împace și să trăiască alături. Avem nevoie de asemenea proiecte ca «Șezătorile Moldovei. ACASĂ » ca să ne unească prin diferite activități. De exemplu, să reparăm fântânile cum se făcea odată, să ieșim cu mahalaua și să construim împreună o răstignire sau să facem curat într-o stradă. Să mai ieșim din fața computerelor și telefoanelor, să ne mai vedem unul cu altul, să nu uităm de vecini. Acest proiect este binevenit nu doar în comunitatea noastră și a celorlalte trei sate implicate, ci în toată țara”.

Următoarea șezătoare – Maramonovca, Drochia

În a treia șezătoare din cadrul proiectului „Șezătorile Moldovei. ACASĂ” a avut loc pe 15-16 octombrie. Sâmbătă, 15 octombrie, reprezentanții satului au avut două traininguri cu Andrei Dumbrăveanu, sociolog, doctor în sociologie, conferențiar universitar și cu Victor Mocanu, directorul Centrului de Sociologie și Psihologie Socială în cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice. Cu sociologul Andrei Dumbrăveanu au discutat despre rolul femeii din mediul rural în creșterea coeziunii sociale. Cu Victor Mocanu au discutat despre rolul apartenenței și identității la formarea și creșterea coeziunii sociale.

În a doua zi a șezătorii Maramonovca a desfășurat Ziua femeii în mediul rural cu sloganul „au valoare și potențial”.

La eveniment a avut loc un târg al gospodinelor din localitate care au expus ce au avut mai bun: delicii locale cum ar fi baba albă, babă neagră, „corjichi”, clătite cu vișină și altele. Au expus lucrări hand-made cum ar fi lumânări de ceară, lumânări cu miros de lavandă sau bentițe croșetate.

De asemenea, a avut loc un concert în care au evoluat oaspeți din s. Sofia, din s. Balasinești, dar și din Cernăuți. Din Cernăuți a venit Teatrul Tradițiilor Populare Чернівчанка.

De la stânga la dreapta: Teatrul tradițiilor populare din Cernăuți „Chernivchanka” și ansamblul local din Maramonovca, Drochia.

Anna Ciornaia, directoarea Casei de Cultură din Maramonovca, sat în care locuiesc ucraineni, spune că această sărbătoare e dedicată femeii din mediul rural pentru că „pe femeia puternică se ține totul: pe umerii lor e casa, și copiii, și terenurile agricole, și animalele. Ea trebuie să-i mai învețe, să-i trateze, să dezvolte satul. Poți să spui că la noi în sat femeile fac totul.”

De la stânga la dreapta: Veaceslav Reabcinschii, directorul CPC; Cristina Țurcanu, șefa Direcției Cultură, Turism, Tineret și Sport Drochia; Anna Ciornaia, directoarea Casei de Cultură din Maramonovca.

„Mă bucur foarte mult că se pune accent pe dezvoltarea comunităților din zonele rurale. Și la capitolul cultură este binevenit acest proiect «Șezătorile Moldovei. ACASĂ», pentru că scoate din anonimat tot ce are mai de valoare o localitate rurală. Identifică resursele culturale și umane din acea localitate, schimbul de experiență din localitățile rurale, a colectivelor folclorice, promovarea tradițiilor, obiceiurilor. Iar Maramonovca a scos din lada de zestre ce are mai de valoare [la evenimentul de pe 16 octombrie]”, a spus Cristina, Țurcanu, șefa Direcției Cultură, Turism, Tineret și Sport Drochia.