Ultima șezătoare din cadrul proiectului „Șezătorile Moldovei.ACASĂ” a avut loc pe 18 decembrie, la Doroțcaia. Evenimentul a avut loc într-un sat din stânga Nistrului, în Doroțcaia, Dubăsari și a purtat mesajul „Dragostea mea e Moldova”, marcând unitatea dintre patru sate din diferite regiuni ale țării și dintre etniile care locuiesc în Republica Moldova, într-un loc simbolic – pe malul stâng al Nistrului, însemnând o Moldovă întreagă, a noastră, a tuturor.
Veaceslav Reabcinschii, coordonatorul proiectului, dar și directorul Centrulu de Politici Culturale, a declarat că momentul este foarte important, pentru că arată tuturor cât de importantă este Moldova pentru noi, inclusiv cea situată pe stânga Nistrului, pământul pentru care au luptat oamenii.
Gazda ultimei șezători, primarul satului Doroțcaia a remarcat: „Oameni care nu se tem să vină la noi în ospeție. Locuim în stânga Nistrului și de 30 de ani suntem într-o situație mai dificilă”. Potrivit acestuia, în domeniul culturii există probleme. „Mă bucur că prin intermediul proiectului respectiv se încearcă a renaște, a promova și a aduce acele tradiții frumoase pe care le are neamul nostru în atenția tuturor. Fără educație și cultură, poporul nu există”, a declarat primarul.
„Noi am avut scop să direcționăm instituțiile de cultură și altele din localitățile noastre spre a orienta activitatea spre consolidarea coeziunii sociale, la nivel local, regional, dar și național. Ceea ce ați demonstrat dvs. prin activitățile care au avut loc au fost un succes”, a declarat Veaceslav Reabcinschii.
De cealaltă parte, expertul în sociologie, Victor Mocanu, a recunoscut că șezătorile au oferit ocazia specialiștilor să cerceteze situația demografică a țării cu ochii proprii, iar concluziile făcute nu sunt cele mai optimiste. „Situația este dezastruoasă. Situația demografică din Moldova este mult mai critică decât o prezintă instituțiile statului”, a spus sociologul. Totuși, acesta a declarat anterior că satele care au oameni care sunt activi, implementează proiecte și încearcă să miște lucrurile din loc, nu vor dispărea.
Citește și: De ce satul Gaidar din Găgăuzia nu va dispărea de pe harta Moldovei
Galina Capsomun, secretara Consiliului sătesc Gaidar, Găgăuzia, a spus că toate evenimentele care au avut loc în cadrul proiectului Șezătorile Moldovei.ACASĂ au influențat direct asupra dezvoltării membrilor din cadrul echipei de implementare. „Acum noi știm cum să organizăm evenimente cu ajutorul resurselor locale, de ce evenimentele ajută la coeziunea socială, de ce este nevoie de colaborări dintre autoritatea publică locală și alți actori ai comunității”, spune Galina, menționând că pe parcurs au înțeles că nu este nevoie de fiecare dată de resurse financiare ca să faci ceva pentru satul natal. „Contează în primul rând ideea, echipa unită și colaborarea dintre oameni și primărie.”
Oxana Ghincul, învățătoare de clasele primare în Volintiri, Ștefan Vodă, a spus că pentru a funcționa bine pentru binele public, colaborarea dintre primărie, casa de cultură, școală, grădiniță și alte instituții este nevoie de unitate. „Umăr la umăr se fac lucruri frumoase”, concluzionează Oxana.
Mariana Bruma, în prezent directoare artistică la Casa raională de Cultură Drochia a declarat că proiectul a marcat-o personal, dar și comunitatea din care face parte. „Ne-a ajutat să înțelegem mai bine că în capul mese stau acele relații pe care noi, cetățenii de rând, ar trebui să le construim”, spune Mariana făcând referire la coeziunea socială.
Aurelia Buga, profesoară de limba română în cadrul gimnaziului din Balasinești, Briceni, spune că la șezătoarea organizată în satul lor au venit foarte mulți oameni, ceea ce au depășit așteptările echipei de implementare. „Ne-am îngrijorat despre cum va reacționa comunitatea la ceea ce facem noi. Când am început acel alai de la școală până la casa de cultură, parcă s-a spart satul. Nici la alegeri nu vine atâta lume cum au venit la șezătoare”, a declarat Aurelia despre importanța evenimentelor organizate pentru coeziunea socială.
Proiectul „Șezătorile Moldovei. ACASĂ” este implementat de către Centrul de Politici Culturale. Scopul proiectului a fost îmbunătățirea abilitățile angajaților din organizațiile culturale din patru comunități reprezentante a diferitor regiuni geografice ale Moldovei în implementarea activităților de creștere a coeziunii sociale. Acesta s-au desfășurat în patru sate din țară: Volintiri, Ștefan Vodă; Maramonovca, Drochia; Gaidar, Găgăuzia; Balasinești, Briceni.
Coeficientul de coeziune socială în Republica Moldova este de 0.3, potrivit experților, un coeficient foarte scăzut.
